close

Viata etc

AloneTogether Marjorie Agosín
ArgentinaViata etc

Alone Together: povești despre America Latină, la feminin

Dragilor, mi-a scăpat să vă anunț o veste frumoasă. Cei care mă urmăresc pe Facebook pe mine (nu blogul) știu deja, pentru că am pus niște link-uri, și câteva zile au curs like-urile gârlă, deci mulțumesc. Pentru cei care nu, să nu vă țin prea mult în suspans: săptămâna asta a apărut Alone Together: Tales of Sisterhood and Solitude in Latin America! Așa, și? E o antologie cu 36 de povestiri scrise de femei care au călătorit singure prin America Latină, printre care se numără și, ați ghicit, yours truly, subsemnata, publicată în volum pentru a doua oară în viață, de data asta *cough-cough* în engleză. Povestea mea nu vă zic ce e, doar că e o întâmplare din Argentina
IMG_6838-imp (1)
Viata etc

Visez la un alt mod de a călători

Un sat din Dobrogea nu are nici apă curentă și nu e nici racordat la rețeaua de canalizare în România anului 2017. Când am citit articolul, vroiam să scriu un scurt status pe Facebook, în niciun caz să-l includ pe blog, pentru că nu are nicio legătură cu călătoriile. După care mi-am dat seama că, din perspectiva mea personală, totul are de-a face cu călătoriile. Uneori ne închidem spectrul de posibile ieșiri dintr-o situație dificilă la soluțiile existente deja. În cazul de față, ipoteza implicită e că problema apei se rezolvă exclusiv prin racordarea la o infrastructură. Și că responsabil e doar statul. Sigur că administrațiile trebuie să-și facă treaba. Sigur că infrastructura e importantă. Dar o soluție unică nu
P1180540-imp
Viata etc

Noul meu proiect din (de?) viață

Cred că a sosit timpul să vorbesc despre e motivul relativei mele absențe de pe blog din ultimele săptămâni (atât de lungă încât aproape mi-am uitat parola de acces). Pe scurt, am luat o decizie pe care încă încerc s-o procesez. Nu e niciodată ușor cu deciziile, mai ales cu cele importante, care ne pot schimba cursul vieții și ne dau un pic de teamă, dar zic și eu – filozofie de pahar – ce viață e aia în care n-ai luat niciodată o decizie de care ți-a fost frică și ai stat ca mototolul în casă gândindu-te dacă să mănânci omletă sau papară la micul dejun? (dilemă reală cu care de altfel mă confrunt) Facebook-ul se viralizează din când
FilboFeatured
ColumbiaViata etc

12 idei de activități pentru un târg de carte creativ (latura fun a șoarecilor de bibliotecă)

Azi se termină ediția din 2017 a FILBO, târgul de carte de la Bogotá, și bineînțeles că nu m-am abținut și mi-am luat bilet pe trei zile. Dacă ar fi existat vreo variantă de abonament la tot târgul, al meu era. De ce-mi place mie la FILBO? Pentru că demonstrează că a fi șoarece de bibliotecă poate fi fun. FILBO e mai mult decât un târg cu o ofertă abundentă (nouă pavilioane), cu standuri cu design șmecher și lansări interesante. Are un program variat, interesant, și înțesat cu activități creative de promovare a lecturii în toate formele ei, cu evenimente despre diversitatea culturală din Columbia (țară cu aproape nouăzeci de grupuri etnice, în care se vorbesc peste șaizeci de limbi), concerte, expoziții.
P1150416
Viata etc

În loc de început. De ce călătoresc.

*Scris cândva prin 2012* Să tot fie câțiva ani de când, împinsă de review-urile entuziaste, am văzul primul meu film de Wong Kar Wai. In the mood for love. Filmul e de o expresivitate aparte și, dacă ar fi fost, să zicem, în franceză probabil aș fi fost fermecată și atât. Dar nu e. E în cantoneză, așa că pe la mijlocul peliculei mi-am dart seama că aveam parte de o experiență oarecum derutantă. Povestea se desfășura subtil, întrezărită printre imagini delicate și dialoguri sumare, și ochii mei erau vrăjiți. Însă urechile mele de europeancă erau consternate. Ceva nu se lega. Pe undeva exista o incoerență. Mi-a luat ceva până să îmi dau seama care era cauza frustrării mele auditive,