close

Columbia

Cartagena_featured
Columbia

Cartagena – Orașul, parcul de distracții. Anti-ghid de turism

Ies din aeroportul din Cartagena, din aeroportul internațional din Cartagena, și mă trezesc catapultată direct în realitatea caraibiană. Muzică tare, ananas vândut pe stradă în felii, și microbuze vechi care gonesc smucit pe șosele fără semafoare. Cel care mă duce pe mine în centru să aibă vreo 40 de ani, scaune metalice și un șirag de abțibilduri lipite de parbriz. M-aș îngrijora, dar unul afiș deasupra oglinzii retrovizoare mă liniștește: se pare că Iisus e printre pasageri. Suntem safe. Dincolo de realitate, Cartagena plutește într-un nimb de clișee: perla colonială a Columbiei, destinație de basm, giuvaier arhitectonic, și pe tot parcursul anului valuri-valuri de turiști vin să vadă minunea, să-și facă selfie cu marea, să cumpere pahare de ananas și
LaGloria
Columbia

Domnul Bibliomăgar

N-am crezut niciodată în călătoriile-vacanță, dictate de agențiile de turism, topurile de destinații de pe bloguri sau ofertele liniilor aeriene. Multă vreme le-am preferat călătoriile-explorare, descoperire, avântatul în necunoscut fără ghid turistic. În ultima vreme, mă regăsesc însă din ce în ce mai mult în călătoria-pelerinaj. Nu în sens religios, ci un pelerinaj personal la izvorul visurilor mele. Călătoria-omagiu la ideile în care cred, la locurile pe care le cinstesc și la oamenii care mă iluminează pe dinăuntru. *** Când era mic, Luis Humberto vroia să scrie o poveste despre un guayacan cu care se juca. Copacul avea o ramură care, odată încălecată, îl suia până-n vârf. În trunchi își aveau casă furnici. În frunziș își făcuseră cuib păsări albastre.
mompox
Columbia

Scrisoare din Mompox

Dragă jurnalule, Se zice că Simon Bolivar ar fi spus despre Mompox că nu există în realitate, ci doar în visurile noastre (conform unui roman de Garcia Marquez, sursă de încredere). Dacă e aşa, să ştii că nu m-am trezit din somn timp de patru zile. În vis mi s-au arătat pisici, oameni ducând colivii pe bicicletă, balansoare, Maleconul, case coloniale, egrete, vaci la apus, un circ, un fluture, peste de vânzare pe stradă, bule de săpun, oameni făcând baie în râul Magdalena îmbrăcaţi, motociclete, un violoncel semnat de Jordi Savall, un aurar care face peştişori de argint pentru că aurul e scump, şi o căldură absolut paradisiacă (nu zic infernală, pentru că după cum ştii, din punctul meu de
1 2
Page 2 of 2