Cărțile anului 2019 (2) – călătorii, natură și ecologism

Cărțile anului 2019 (2) – călătorii, natură și ecologism

Revin cu retrospectiva cărților anului trecut. Prima parte e disponibilă aici. Și va urma și partea a 3-a, ca n-am reușit să le înghesui pe toate într-o singură postare. 

Cărți de călătorii

  • Javier Reverte – El Río de la Desolación

Javier Reverte e un scriitor spaniol autor al multor cărți de călătorii, și El Río de la Desolación povestește aventura lui de trei luni de-a lungul Amazonului și a câtorva din afluenții lui principali. E o carte de călătorie bine scrisă, care îmbină informațiile despre locurile vizitate cu experiența personală a lui, relatată cu perspicacitate și ceva umor. Nu e nimic excepțional, dar e ceea ce aștept de la o carte de călătorii care mă captivează.

  • Ed Stafford – 860 de zile pe Amazon

Mi-a zis tata să pun mai multe cărți în română pentru public, așa că… voilá: un volum apărut la Polirom în 2015, pe care l-am citit cu Amazonul sub nas. Stafford și-a propus (și a și reușit) să fie primul om care parcurge pe jos toată lungimea Amazonului, și cartea e rezultatul acelei aventuri. Pentru cine cunoaște mai mult sau mai puțin configurația junglei amazoniene (în afara potecilor, hățișurile sunt un coșmar, iar malurile fluviului sunt mărginite de extinse zone inundabile imposibil de bătut la pas în sezonul ploios), ideea lui Stafford e nebunească, și el și-a dat seama de adevăratele dificultăți abia la câteva luni de la începutul aventurii. Dar a ajuns de la un mal la altul al continentului, teafăr și cu istorii de povestit.

N-aș putea spune că a fost fix pe gustul meu cartea. Stafford nu e cine știe ce observator și se concentrează exclusiv asupra provocării fizice pe care o are de înfruntat, natura e marele obstacol pe care îl are de trecut și cartea demonstrează, ușor tezist, puterea voinței în a cuceri obstacolele, etc etc. Pentru rezistența fizică, jos pălăria.

  • Luminița Cuna – Desculță în Amazon

Despre cartea Luminiței am vorbit deja într-o postare separată. Cartea e rezultatul mai multor călătorii pe care le-a făcut în Amazonia ecuatoriană, în mijlocul comunităților Quechua și Huaorani. E inedită, interesantă, plăcută la citit, și aștept continuarea.

  • Valerie Meikle – Hacia el corazón del Amazonas: Expedición de una vida

O carte despre o femeie dusă cu pluta. 🙂 Trecută de cinzeci de ani, Valerie Meikle și partenerul ei de atunci au făcut o călătorie de câteva mii de kilometri de-a lungul râului Putumayo, alt afluent major al Amazonului. După cum spuneam, cu pluta. Ultimii ani îi petrecuse alături de o comunitate Siona la poalele Anzilor columbieni, și prietenii ei Siona au fost foarte supărați când au plecat, știind cât de periculos poate fi pe Putumayo.

În prefața cărții, aflăm că atunci când copiii lui Valerie au citit manuscrisul, i-au spus: dar pare că nu făceați nimic altceva decât să mâncați! Într-adevăr, cartea detaliază destul de bine dieta de pește, manioc și fructe culese din junglă 🙂 deși mie mi s-a părut că în majoritatea timpului peripețiile lor sunt mai degrabă de ordin medical. În sfârșit, Valerie s-a întors sănătoasă, și a apucat să scrie o carte drăguță care a apărut în Columbia, s-a reeditat și s-a tradus și în engleză cu care închei seria lecturilor amazonice din articolul de față.

  • Hebe Uhart – Visto y Oido

Hebe Uhart a fost o scriitoare argentiniană foarte îndrăgită în țara ei de origine. Visto y Oido e o serie de reportaje de călătorie pe care am reușit să pun mâna la târgul de carte din Bogota, și care mi-a deschis apetitul pentru scriitura ei elocventă, cu observații fine și erudite.

  • Andrei Lasc – 07:07 – cu sufletul în est

Înainte să plec din țară, am primit cadou cartea lui Andrei Lasc, și am citit-o repejor. Mă intrigă cărțile de călătorie, și înfățișările diferite pe care le pot lua. Multe (de exemplu cartea lui Hebe Uhart de mai sus) sunt colecții de reportaje ale unor călătorii realizate în momente diferite în timp, istorii mai mici care se pot citi independent și poate tocmai de aceea cărțile nu se citesc șnur. În altele, se relatează cap-coadă o călătorie, și firul narativ se pliază pe itinerariul geografic, fără să se adauge mai mult suspans, ceea ce riscă să devină ușor plictisitor.

07:07 povestește două călătorii legate între ele, însă mi s-a părut mai degrabă un roman de dragoste non-fictiv, în care călătoria fizică e un pretext, și atenția se îndreaptă nu asupra locurilor parcurse ci asupra acțiunii. Nu e o carte cu descrieri, nici nu are informații istorice sau culturale, ci e o poveste, spusă onest și ușor.

Natură / Sustenabilitate / Ecologism

  • Andrea Wulf – The Invention of Nature: Alexander von Humboldt’s New World

The Invention of Nature e o carte pe care mi-ar plăcea mult să o văd tradusă în românește. E o biografie a lui Alexander von Humboldt, de care probabil destul de mulți am auzit, dar puțini știu care a fost contribția lui (imensă) la înțelegerea lumii. Humboldt a introdus în științele occidentale viziunea unei naturi interconectate, a atras atenția asupra legăturii dintre colonialism și distrugerea mediului, a studiat bazine hidrografice,curenți marini, vulcani și bolta cereasca, a călătorit în America de Sud (motiv pentru care e destul de cunoscut aici) și Siberia, i-a influențat pe Darwin, Thoreau, Muir dar și pe Coleridge, a fost prieten cu Goethe și timp de câteva decenii a fost printre cei mai vestiți oameni de pe planetă, și deja de la 1800 și ceva ne-a avertizat asupra pericolului schimbării climatice.

Cartea e scrisă excelent, e bine documentată fără a fi stufoasă, e captivantă și dacă aveți ocazia s-o citiți v-o recomand cu căldură.

  • Florence Williams – The Nature Fix: Why Nature Makes us Happier, Healthier, and More Creative

O carte de non-ficțiune pe care am citit-o în paralel cu bibliografia tezei mele de master, pe o temă conexă, și mi-a plăcut. The Nature Fix e despre efectele psihologice benefice ale naturii asupra noastră, și prezintă dovezi și abordări din zone diferite zone ale lumii din Japonia până în Scoția și Finlanda. Excelentă pentru sceptici și entuziaști. Cartea e de citit și de ieșit la o plimbare. 

  • Timothy Morton –Being Ecological

Timothy Morton e unul dintre cei mai interesanți filosofi actuali care abordează complexitățile ecologismului. Being Ecological e, deci, o carte de filosofie. Nu denunță „isteric” nici schimbarea climatică, nici dispariția speciilor, nici distrugerile imense pe care le cauzăm, direct sau indirect, în vreo parte a globului prin activitățile noastre zilnice, ci oferă argumente să ne pese de toate cele de mai sus. 

O carte a lui Morton am văzut că va apărea tradusă și în românește la editura Fractalia. Gândirea Ecologică presupun că e o traducere a unei alte cărți a lui Morton, The Ecological Thought, care discută ușor diferit dar în aceeași linie de idei, ecologismul.

  • Elizabeth Kolbert – The Sixth Extinction: An Unnatural History

Cartea lui Elizabeth Kolbert e un best-seller apărut și la noi la editura Litera și s-a scris despre ea foarte mult. E o carte necesară care spune povestea extingerii masive a speciilor care are loc în ziua de azi. 

  • Robert Pogue Harrisson – Gardens: An Essay on the Human Condition

Lucrarea mea de masterat a fost pe tema unei grădini, și mi-a trezit apetitul să citesc despre grădini. Pogue Harrisson e tot filosof (se pare că am o predilecție) și examinează grădini literare, istorice, fictive și reale din istoria omenirii, în care găsește metafore pentru condiția umană. Am citit despre Eden, școala-grădină a lui Epicur, grădinile în literatura lui Boccaccio, Versailles, grădinile englezești, paradisul islamic, Palomar… lovely!

  • Michael Pollan – Second Nature: A Gardener s Education

Pollan e autorul Dilemei Omnivorului și a altor cărți foarte cunoscute, dar Second Nature e una dintre primele lui cărți și nu a fost tradusă la noi, cum au fost celelalte. Îmi place Pollan pentru ideile lui neconvenționale despre natură, și în Second Nature modul lui inedit de a privi lucrurile e direcționat asupra grădinilor. Pollan vorbește aici despre definițiile problematice ale conceptului de sălbăticie, despre relația noastră cu plantele pe care le îngrijim, despre clasă și gen în grădină, despre paradoxul conservării mediului, totul împletind exemplele personale cu istoria, filosofia, ecologia și istoria. 

  • Rachel Carson – Silent Spring

Publicată în 1962, Silent Spring e una din cărțile de bază ale mișcării ecologiste și mă miră că nu a fost tradusă și la noi, dar o fi vârsta de vină. Carson pornește de la o imagine extrem de puternică: primăvara liniștită, în care cântecele păsărilor s-au stins odată cu dispariția păsărilor din cauza folosirii pesticidelor toxice în agricultură. De la imaginea din titlu, creează un manifest elocvent împotriva folosirii pesticidelor pe scară largă, expunând efectele ecosistemice uriașe. În 1962, pesticidul în cauză era DDT, și cartea a contribuit la interzicerea substanței în Statele Unite.

Silent Spring e totuși mai mult decât o carte anti-DDT, ci un exemplu de gândire sistemică, care te învață să înțelegi interconectarea care există în natură. A fost numită printre cele mai importante cărți de știință scrise pentru publicul larg, și chiar dacă a fost publicată acum mai bine de o jumătate de secol, încă mai e valabilă. 

  • Pluriverse: A Post-Development Dictionary (Editori: Ashish Kothari, Ariel Salleh, Arturo Escobar, Federico deMaria, Alberto Acosta)

Aici intrăm la intersecția dintre ecologism și multe alte câmpuri. Pluriverse e un concept care sintetizează infinitatea de abordări ontologic diferite de conceptualizarea lumii din perspectivă occidentală. Mai exact, lumea occidentală e uni-versalizantă, ne face să credem că există o singură formă de a vedea viața, o singură formă de a gândi și a trăi, dar miile de culturi din lume alcătuiesc un pluri-vers. E un concept în construcție, utilizat destul de mult de Arturo Escobar, un antropolog columbian critic al ideii de „dezvoltare”, care mie îmi place teribil.

Dicționarul se găsește gratuit în format PDF, și e un inventar (incomplet, dar e un prim pas) de teorii, practici, concepții despre viață și abordări alternative la cea de „dezvoltare”. Sunt concepte eterogene, care merg de la agdalurile marocane (o formă de a gestiona pășunile colective) la ecofeminism, mișcarea de tranziție, buen vivir (concept sudamerican asupra vieții în plenitudine), ubuntu, drepturile naturii, autonomia zapatistă etc.

  • Donna Haraway – Simians, Cyborgs and Women: The reinvention of Nature; 

Donna Haraway e la intersecția dintre feminism și ecologie. Are un stil foarte greoi, dar merită pentru cei interesați. 

Simians, Cyborgs and Women e o colecție de eseuri și articole academice care începe prin a analiza cum viziunile dominante despre rolul femeilor și bărbaților în societate au influențat o bună perioadă studiile științifice despre comportamentul primatelor. În capitolele ulterioare, Haraway își extinde concluziile și analizează concepte precum știința în general, cunoașterea, și cum gândirea feministă ne poate modifica perspectivele asupra lor. 



1 thought on “Cărțile anului 2019 (2) – călătorii, natură și ecologism”

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.