Sfântul vasile ajută să piardă în greutate


Tatal sau se numea Vasile, iar mama sa Emilia, care a nascut patru fii de parte barbateasca: pe Petru si pe Sfîntul Vasile, pentru care ne sta înainte cuvîntul, pe Grigorie si pe Navcratie, si o fiica, al carei nume era Macrina. Pentru acestia, cu adevarat s-a împlinit cuvîntul lui David, care zice: Neamul dreptilor se va binecuvînta.

Si nu numai sfîntul acesta a fost îmbunatatit si mare luminator al lumii, ci si ceilalti trei frati ai lui s-au facut minunati si purtatori de semne. Caci Petru, fratele lui cel mai mare, a fost episcop al Sevastiei, Grigorie a fost episcop al Nissei, iar Navcratie a fost pustnic si facator de minuni. S-a sfintit si sora lor Macrina, dupa cum arata sinaxarul la 19 ale lunii iulie. Însa pe toti fratii i-a covîrsit Sfîntul Vasile întru fapta buna si întru învatatura; caci la învataturile cele dintîi chiar pe tatal sau l-a avut dascal si povatuitor, pe care de obste îl avea Pontul ca dascal al învataturilor si al faptelor bune, în acea vreme.

Deci, dînsul a adus în lume o astfel de plasmuire buna si curata, pe care dumnezeiescul David o numeste plasmuire de ziua, iar nu de noapte. De la acesta dar, a primit nu numai toata învatatura, ce se numeste enciclica, adica înconjuratoare, dar si toata buna credinta; si, în scurt sa zic, prin învataturile vîrstei celei dintîi s-a facut începator al desavîrsirii care avea sa fie mai pe urma.

Dupa ce din destul a fost deprins de sfântul vasile ajută să piardă în greutate sau în astfel de învataturi, încît dorea ca de nimic din cele bune sa nu se lipseasca, si, pornit fiind prin iubirea de osteneala a albinei, care din tot felul de flori îsi aduna cele trebuincioase, ca sa nu ramîna mai prejos, s-a dus la cetatea Cezareei Capadociei, ca sa se deprinda si cu învataturile ce se dadeau acolo.

Zic despre Cezareea cea preavestita, care a fost leagan de învataturi si al Sfîntului Grigorie, Cuvîntatorul de Dumnezeu; unde primind toate învataturile, se asemana cu unii din dascali, iar pe altii îi covîrsea în tot felul de învatatura, încît în putina vreme sfântul vasile ajută să piardă în greutate facut slavit si vestit tuturor celor mai mari ai cetatii si la tot poporul, fiind mai mare în învatatura decît în vîrsta si avînd statornicia cea mai mare; apoi s-a aratat a fi retor între retori, chiar mai înainte de a se sui pe scaunele sofistilor, filosof între filosofi, mai înainte de a învata dogmele si rînduielile ce se afla în filosofie; în sfîrsit, lucrul cel mai mare a fost ca toti îl aveau ca pe un preot al crestinilor, mai înainte de preotie; si atît de slavit se facuse el prin învatatura si prin fapta buna, încît era cinstit, cucernic si vrednic înaintea tuturor.

Dupa ce a ajuns în acest fel, s-a dus la Bizant, care era cetatea cea mai mare din tot Rasaritul, pentru ca era împodobita cu cei mai desavîrsiti dintre retori si filosofi, de la care a adunat, prin ascutimea mintii sale, cele mai înalte dintre învataturi si cu ele si-a împodobit sufletul sau. De acolo, fiind nesatios de învatatura si de temelia cuvintelor bune, a fost trimis de Dumnezeu la Atena, unde a aflat pe Sfîntul Grigorie, Cuvîntatorul de Dumnezeu, sîrguindu-se la învataturi, precum si pe Iulian Apostatul, care mai pe urma a fost împaratvrajmas si chinuitor al crestinilor, pe Libaniu, sofistul, si pe multi altii.

Deci, acolo, aflînd Sfîntul Vasile pe Sfîntul Grigorie, apoi întrecîndu-se unul pe altul în fapta buna si în rîvna cea dumnezeiasca, atît de mult s-au iubit, încît nu puteau sa se desparta nicidecum, si sedeau amîndoi într-o casa, amîndoi mîncau si amîndoi aveau o voie.

Sfântul Busuioc: Beneficii pentru sănătatea, pielea și părul

Pe scurt, se afla un suflet în acele doua trupuri si unul de la altul primea mare folos, nu numai întru fapta buna, ci si întru învataturi.

Caci ca doi lucratori de pamînt, sîrguitori si iscusiti, cu aceeasi sîrguinta lucrînd tarina filosofiei si semanînd cu multa osteneala samînta învataturilor, au secerat rodul sîrguintei lor, prin care au întrecut pe cei de o vîrsta cu dînsii, si atît de mult se înfrînau, încît mîncau numai ca sa traiasca, pîine si apa, multumind Domnului, ca Proorocul Ilie si ca Ioan Înainte-mergatorul, care se hranea cu muguri de copaci; iar pe celelalte, care momesc pîntecele si-i aduc dulceata, le defaimau, si cu totul se departau de ele.

sfântul vasile ajută să piardă în greutate pierdere în greutate neexplicată ganglioni limfatici mărită

Cu acest fel de întelepciune, pe care au pazit-o pîna la sfîrsitul vietii lor, atît de curati s-au tinut, încît au întrecut pe vestitul Xenocrat, caruia, desi dormea cu o femeie desfrînata, nu-i venea nicidecum în minte ca era o femeie aproape de dînsul; apoi au fugit de lacomie si de împutinare si numai masura cea dreapta o pazeau. Iar necîstigarea atît de mult au iubit-o, încît au covîrsit pe Antistene, pe Pitagora si pe Cratis, încît pe cele cinstite si laudate ale acelora le socoteau ca pe niste jucarii de copil; caci foarte mult au defaimat cîstigarea de bani si de alte lucruri desarte.

Trufia si înaltarea cu totul le-au urît, iar mîndria au pierdut-o prin cuviosie. Cît despre întelepciunea pe care o aveau, nu este de trebuinta sa mai scriem, caci toata viata lor era o cugetare si dorire necontenita, ziua si noaptea, ca sa cîstige filosofia cea cereasca si adevarata, mai mult decît pe cea pamînteasca.

Tudor N edelcea, E m in e scu d e sp re r e lig ie

Însa se sîrguiau a o cîstiga si pe aceasta, ca sa ajute Bisericii noastre, sa dezradacineze neghina din grîu, sa curete si sa lamureasca dogmele sfintei credinte, si sa apere pe credinciosi de navalirile ereticilor. Se sîrguiau mai mult ca sa întreaca pe filosofii cei vechi, si s-a si facut astfel prin multa lor osteneala si prin dumnezeiescul ajutor, dupa cum se arata din scrierile lor. Întru mestesugul gramaticii erau neîntrecuti, ca si în boala rapidă a pierderii în greutate stiintei, poeziei, în multimea istoriilor si frumoasa graire de cele politice.

sfântul vasile ajută să piardă în greutate cum să pierdeți greutatea cu kelp de mare

Iar buna rînduiala a retoricii si frumusetea vorbirii au ales-o mai mult, si minciuna au lepadat-o. Filosofia cea adevarata din dogme atît de mult au deprins-o, încît i-au întrecut pe toti. Tot astfel si în celelalte stiinte s-au deprins, încît au întrecut pe toti din destul, în aritmetica, în geometrie, în muzica si în astronomie; încît s-au facut dascali si filosofi desavîrsiti.

El a fost cel mai ager la minte şi cel mai sfânt şi mai prevăzător cu mintea dintre ierarhi. Toate soboarele ecumenice şi locale care s-au ţinut, în diferite vremi şi locuri, au ţinut seama de autoritatea canoanelor lui. Toţi l-au citit, mii de sfinţi şi de ierarhi au păzit hotarele puse de el.

O înfrînare ca aceasta si întreaga lor întelepciune vazînd-o dascalul Sfîntului Vasile, anume Eubul, om preaîntelept si mai bun decît toti filosofii cei din Atena, se minuna; iar Vasile vrînd sa-l vîneze si sa-l aduca la cunostinta de Dumnezeu, apoi un dar nepretuit ca acesta sa-i daruiasca, pentru osteneala lui, l-a aflat odata înaintea cetatii, vorbind cu ceilalti filosofi si întrebîndu-se despre filosofie, caci astfel de obicei aveau între ei, ca ori sa graiasca, ori sa auda ceva nou.

Întrebîndu-se Eubul cu filosofii, pentru un cuvînt, a venit Vasile si îndata a dezlegat acel sofism si l-a deslusit. Apoi ziceau ceilalti: "Cine este cel care a deslusit cuvîntul filosofului? Raspuns-a Eubul, zicînd: "Ori Dumnezeu, ori Vasile".

Traian Stefan Grozescu 's NEW blog

Vazînd Eubul pe Vasile, a lasat pe prietenii si pe ucenicii sai, iar el a sezut cu Vasile, si au petrecut trei zile în vorba, întrebîndu-se de filosofie. Drept aceea, a întrebat Eubul pe Vasile: "Care este firea filosofiei?

Dupa aceasta a grait si despre lume, zicînd: "Desi sînt dulci cuvintele cele lumesti, amara este lumea pentru cel ce se tine de ea cu iubire si patima; caci alta sfântul vasile ajută să piardă în greutate slava cea trupeasca si alta a firii celei fara de trup.

Nu este cu putinta ca cineva sa se îndulceasca de amîndoua, pentru ca nimeni nu poate sa slujeasca la doi stapîni.

Trairea virtuoasa dupa Sfantul Vasile cel Mare

Însa, pe cît ne arata puterea bunatatii, sa împartim la cei flamînzi pîinea întelegerii; si pe cei ce s-au lipsit, pentru rautatea lor, de acoperamîntul faptei bune, pe aceia sa-i aducem sub acoperamîntul lucrurilor celor bune; caci pe care-l vedem gol, îl îmbracam si nu defaimam trupul nostru. Sînt la noi, o! Eubule, nu chipuri, nici ghicituri, ci singur adevarul povatuindu-ne spre mîntuire; pentru ca vom învia toti, unii spre viata vesnica, iar altii spre munca si rusinarea vesnica, si vom sta toti înaintea judecatii lui Hristos, precum ne învata marii glasuitori Prooroci: Isaia, Ieremia, Daniil, David si dumnezeiescul Apostol Pavel; dupa acestia, chiar datatorul pocaintei si rasplatitorul nostru, Domnul, Care a cautat oaia cea pierduta, iar pe fiul cel risipitor, care cu pocainta s-a întors, cuprinzîndu-l cu dragoste, l-a sarutat, cu haina luminata si cu inel l-a împodobit si l-a ospatat.

Acela da asemenea rasplatire celor ce vin în ceasul al unsprezecelea, ca si celor ce au purtat greutatea si zaduful zilei. Acela, pocaindu-ne si nascîndu-ne din apa si din Duh, ne da cele ce ochiul nu le-a vazut, urechea nu le-a auzit si la inima omului nu s-a suit, precum si pe toate care le-a gatit Dumnezeu celor ce-L iubesc".

Viata celui intre Sfinti Parintelui nostru Vasile cel Mare Arhiepiscopul Cezareei Capadociei

Vasile graind acestea, Eubul a strigat: "O! Vasile, aratatorule de cele ceresti, prin tine cred într-unul Dumnezeu, Tatal Atottiitorul, Facatorul a toate, astept învierea mortilor si viata veacului ce va sa fie, Amin!

Biserica Sfantul Ierarh Vasile cel Mare - Constanta Viata celui intre Sfinti Parintelui nostru Vasile cel Mare Arhiepiscopul Cezareei Capadociei Cel intre ierarhi preaales, intre dascali preaintelept si intre toti sfintii preamult placut lui Dumnezeu, Sfantul parintele nostru Vasile cel Mare, a avut ca patrie Pontul, ce este in Capadocia, si s-a nascut din parinti binecredinciosi si de Dumnezeu cinstitori. Tatal sau se numea Vasile, iar mama sa Emilia, care a nascut patru fii de parte barbateasca: pe Petru si pe Sfantul Vasile, pentru care ne sta inainte cuvintul, pe Grigorie si pe Navcratie, si o fiica, al carei nume era Macrina. Pentru acestia, cu adevarat s-a implinit cuvantul lui David, care zice: Neamul dreptilor se va binecuvanta. Si nu numai sfantul acesta a fost imbunatatit si mare luminator al lumii, ci si ceilalti trei frati ai lui s-au facut minunati si purtatori de semne.

Acesta este semnul credintei mele în Dumnezeu: toata averea ce o am, în mîinile tale o dau si cealalta vreme a vietii mele cu tine o voi petrece, caci doresc nasterea din apa si din Duh".

Vasile i-a zis: "Bine este cuvîntat Dumnezeul nostru, de acum si pîna-n veac, Cel ce a luminat mintea ta cu lumina adevarului, Eubule, si din ratacirea cea mare te-a adus la cunostinta milostivirii Sale. Iar de vei voi, precum zici, ca sa petreci cu mine, îti voi spune în ce chip sa ne îngrijim de mîntuirea noastra si sa ne izbavim din cursele vietii celei de aici; sa vindem toate averile si sa le împartim saracilor.

  1. Sfântul Busuioc: Beneficii Pentru Sănătatea, Pielea și Părul | Ingrediente
  2. sfantul vasile | Traian Stefan Grozescu 's NEW blog
  3. Înapoi la TOC Ce beneficii are busuiocul pentru sănătatea mea?
  4. Cum să renunțați la kilograme în zile
  5. Sfântul Vasile cel Mare "Pusu-te-a pe tine, Sfinte Vasile, Dumnezeu-Cuvantul, tarie buna Bisericii Sale, cel ce cu tunetul cuvintelor tale amutesti gurile ereticilor; iar noi credinciosii, bucurandu-ne, cantam lui Dumnezeu: Aliluia!
  6. Rata macrocomenzilor de grasime

Dupa aceea sa mergem în sfînta cetate, ca sa vedem minunile ce sînt acolo si vom cîstiga îndraznire catre Dumnezeu". Astfel, toate bine împartindu-le celor ce aveau trebuinta, si cumparîndu-si hainele cele albe pentru Sfîntul Botez, s-au dus la Ierusalim si îi întorceau în cale pe multi la adevarata credinta.

Mergînd în Antiohia, au intrat la o gazda, iar fiul gazdei, Filoxen, sedea înaintea usii, fiind suparat; acela era ucenic al lui Libaniu sofistul, de la care luînd niste stihuri de ale lui Homer, ca sa le prefaca în vorba retoriceasca, nu putea, si în nepricepere fiind, se necajea foarte. Pe acesta, vazîndu-l Vasile necajit, l-a întrebat: "Pentru ce esti necajit, tinere?

sfântul vasile ajută să piardă în greutate cel mai bun mod 2 pierde grăsimea corporală

Iar Vasile, fagaduindu-i ca nu în zadar îi va fi aceea ce va arata lui, tînarul i-a spus despre sofist si despre stihurile acelea si ca aceea este pricina întristarii lui, de vreme ce nu se pricepe ca sa alcatuiasca stihurile.